Dansul apei în inima orașului

„Dansul apei sub cerul de Severin – Fântâna

 Cinetică semică semnată de Constantin Lucaci”

📜 Model & Concept artistic

Fântâna a fost realizată în 1979 în fața Palatului Cultural „Theodor Costescu” din Drobeta‑Turnu Severin, fiind una dintre cele nouă fântâni cinetice create de Lucaci în România, inclusiv la Constanța, Vaslui, Reșița, Brăila, Giurgiu și Alba Iulia .

Lucaci a folosit materiale din oțel inoxidabil, un simbol al industriei metalurgice locale, într-o adevărată „simfonie lichidă” în mișcare și lumină .

Conceptul sculptural s-a inspirat din simbolisme industriale locale: piese care amintesc de turbină Kaplan, furnale sau rotoare—remarci ale hub‑urilor tehnice din regiune .

💧 Sistem de dirijare a apei & mecanică cinetică

Fântâna este compusă din două talere colectoare din beton armat, placate ceramic: unul inferior și unul superior, situate la nivele diferite. Piesele metalice se așază strategic pe aceste niveluri pentru a crea efecte vizuale dinamice .

Din talerul inferior se înalță o piesă centrală de aprox. 7 metri înalte, în formă de furnal, alături de rotoare ce evocă turbina Kaplan și care generează jeturi de apă spectaculoase de până la 15 metri .

Pe talerul superior există două grupe de câte patru piese rotative. Fiecare grup formează un eventual joc de rotație de 120°, iar prin axe verticale goale apă este pompată sub presiune către decoruri exterioare, formând un evantai de jeturi apă în direcții opuse .

În plus, conceptul include jocuri de lumină nocturne și posibilă sincronizare cu muzică, parte din designul cinematic al lucrării (temă pe care Lucaci o describe ca o intenție de a face „apa să cânte ”) .

🛠️ Probleme tehnice și intervenții

La început nu a existat o hidroizolație eficientă: apa se infiltra în camera tehnică, există scurgeri permanente, iar fântâna fiind amplasată pe pante naturale a generat acumulări de apă în anumite zone, ceea ce a compromis mecanica interioară .

Pe modelul Reșiței s-au instalat două pompe de mare putere (circa 75 kW), dar ajustările de ultim moment—printre care reducerea cuvelor și „gătuitul” debitului de apă—au creat suprasarcină și uzură accelerată a instalației. Rezultatul: pompe arse frecvent, înlocuite periodic și camere tehnice compromise .

  Pentru mine, fântâna aceasta nu este doar o lucrare de artă, ci o parte vie din povestea mea. Îmi amintesc cum, în serile calde de vară, veneam cu colegii și prietenii. Ne așezam pe marginea bazinului, vorbeam despre viață, făceam planuri, râdeam și priveam în tăcere dansul elegant al apei. Era locul unde uitam de griji și simțeam că orașul nostru respiră odată cu noi.

Anii au trecut, dar fântâna a rămas. Mai târziu, am venit aici cu copiii mei – și atunci, bucuria a fost cu totul alta. Le priveam ochii uimiți, râsul cristalin, pașii mici care alergau în jurul apei, și îmi simțeam inima plină. Am retrăit clipele de altădată prin ei, cu și mai multă tandrețe și recunoștință.

Astăzi, când trec pe lângă ea, fântâna îmi vorbește în șoapte de apă: despre tinerețe, despre prietenie, despre dragoste de mamă. Este mai mult decât un simbol al Severinului – este un martor tăcut al timpului, al vieții, al iubirii trăite frumos.

Fântâna Cinetică rămâne o emoție în mișcare. Și cât timp apa ei va curge, amintirile noastre vor continua să trăiască.

Acum vin cu nepoții mei, pentru a le arăta și lor ce frumos se oglindește cerul în valurile apei.

Vă invit ca, atunci când vizitați orașul, să vă opriți pentru un minut în liniștea apei care oglindește cerul.

Lăsați-vă gândurile să curgă odată cu valurile și inima să asculte șoaptele timpului.

Cu drag,

#BunicutaMagda