Bunicuta Magda

Vorbe cu tâlc hazlii 🌸Când viața îți dă lămâi, fă limonadă. Sau caută pe cineva care are zahăr! – Optimism și prieteni buni – rețeta succesului! 🌸 Mintea de pe urmă vine... dar vine obosită rău! – Când îți dai seama ce trebuia să faci, deja ai pierdut trenul. 🌸 Nici iarba nu crește dacă o tot tragi de ea. – Cu răbdare și drag, toate se fac la timpul lor. 🌸 Cine se scoală de dimineață... cască toată ziua. – Adevărul dureros al matinalilor! 🌸 Nu te lua după capra vecinului... că poate e țap. – Nu tot ce pare bun e de invidiat. 🌸 Vorba bună deschide uși... și uneori frigiderul, dacă e spusă cu farmec. – Complimentele sincere sunt cheia către inimi și... gustări! 🌸 Munca nu a omorât pe nimeni, dar nici nu riscă prea mulți. – Un adevăr spus cu zâmbet. 🌸 Nu te pune cu prostul, că are mintea odihnită și vorbește până te obosește. – Înțelepciune cu umor: nu te certa unde n-are rost. 🌸 Nu-i greu să faci pe deșteptul… greu e să nu te prindă lumea. – Aparențele înșală, dar nu prea mult t...

  1.  Ridică-te tu, ca să șed eu! -   Simon, în Catehismul industriașilor (1823-1824).  Vorbele filozofului referitoare la relațiile din lumea capitalistă au devenit o expresie ironică la adresa celor care, deși nu o recunosc, urmăresc nemărturisit doar scopul de a lua locul altora. „Liberalismul nu ne va mai da prilejul unei bătălii pe față; el lucrează pe dedesubt și se pregătește pentru un total «Scoală-te tu, ca să șed eu»!” – Balzac, în romanul Slujbașii.Simon, în Catehismul industriașilor (1823-1824). 2. Lacrimi de crocodil În vechime, exista credința că, în perioada când își naște puii, crocodilul, devenind mai greoi în mișcări, recurgea la un vicleșug pentru a-și procura hrana. Se așeza pe malul fluviului și se prefăcea că suferă, imitând destul de bine plânsul omului. Stârnind mila trecătorilor, crocodilul își atrăgea astfel victimele și le devora. Prin expresia „lacrimi de crocodil” se înțelege o durere fățarnică, o suferință amăgitoare, cu scopul ipoc...

Pildă  Lupul moralist (sau: Lup în piele de oaie) Expresia este plastic ilustrată în fabula cu același titlu a lui Grigore Alexandrescu. Lupul, ajuns împărat, auzind că în ținutul său sunt mulți prigonitori, porunci să se strângă obșteasca adunare și începu o lecție de morală: „Gândiți-vă la suflet și luați de la mine Pildă a face bine.” Dar lupul purta tocmai o mantă din pielea jupuită de pe o oaie. Și atunci: „Răspunde un vulpoi, în slujbe lăudat: Ne poate fi iertat Să vă întrebăm smerit, de vreți a ne arăta, De unde-ați cumpărat postavul de mantă?” Astfel, expresia „lupul moralist” se aplică acelor oameni care – aidoma lupului din fabulă – îi condamnă pe alții pentru fapte pe care ei înșiși nu pregetă să le săvârșească. I. Berg

Din cugetările lui Tudor Mușatescu Femeia: substantiv comun. Nevasta: substantiv propriu. Căsniciile sunt de două feluri, la fel ca propozițiile: simple și compuse. Propoziția simplă se compune din bărbat și soție. Bărbatul este subiectul, fiindcă despre el se vorbește în târg, iar femeia este predicatul, fiindcă nu lămurește niciodată subiectul. Propoziția compusă – pe lângă subiectul și predicatul de mai sus – mai are și amant, care este un atribut al femeii, precum și complimente, pe care acesta i le face ei. Un bărbat cu „gramatică conjugală” nu trebuie să fie niciodată un substantiv impropriu. Ce deștepți ar fi proștii, dacă ar fi solidari între ei! M-am însurat ca să mă conving că era mult mai bine celibatar. Omul crede în Dumnezeu numai la nenorocire. Când e fericit, devine ateu.                              

Războiul – părintele tuturor lucrurilor Eseu inspirat din gândirea lui Heraclit din Efes Lumea în care trăim este în continuă mișcare. Nimic nu rămâne neschimbat, totul curge, se transformă, renaște. În această dinamică universală, filozoful grec Heraclit din Efes a văzut în război – nu doar ca luptă armată, ci ca principiu fundamental al existenței – o forță creatoare și ordonatoare. „Războiul este părintele tuturor, regele tuturor”, spunea el, afirmând astfel că din conflict se nasc toate lucrurile. Această afirmație, deși poate părea dură sau paradoxală, capătă sens atunci când înțelegem că Heraclit nu vorbea despre un război distrugător, ci despre o luptă necesară – o tensiune dintre contrarii care face ca viața să existe. Ziua se naște din noapte, ordinea din haos, curajul din frică, lumina din întuneric. Totul este o încleștare permanentă între forțe opuse, iar tocmai din această opoziție se naște echilibrul lumii. Pentru Heraclit, dreptatea este luptă – nu o stare de calm, ci o ...

 EVRIKA - cuvânt grecesc care înseamnă:  am găsit, am descoperit! - E faimosul strigăt  a lui Arhimede, în clipa când a descoperit  legea ca un corp scufundat în apă pierde o  parte din greutatea sa, egală cu volumul de  apă dislocuit( principiu care îi și poartă numele).   Arhimede trăia în Syracuza, pe vremea  când  tiranul ( regele) cetății era Hieron al II-lea. Acesta dăduse o cantitate de aur unui făurar să-i facă o coroană. Bănuind ca  mesterul a amestecat aurul cu un metal mai  ieftin, regele l-a chemat pe Arhimede și i-a  cerut ca, fără să strice coroana, să-i  răspundă la întrebarea dacă a fost furat sau nu. Arhimede nu știa cum sa procedeze.  Problema îl chinuia. Într-o zi, aflându-se în  baie, a observat că apă se ridicase când a  întrat în cadă, iar picioarele îi erau mai  ușoare. Această constatare l-a condus la  descoperirea legii greutății specifice a  corpurilor și la dezlegare...

 La prima vedere, această expresie românească pare simplă și n-ar solicita explicații, dacă prin ,,gușă" se înțelege că-i vorba de gură, iar prin  ,, căpușă ", că-i vorba de cap. Adică: ce-i  în cap, e și în gură; ce-i în minte, e și pe buze!  Iuliu Zanne,   însă, în Proverbele românilor,  considera ca aceasta expresie s-a născut din comparația cu mugurul vitei de vie, care se numește căpușă și începe a se deschide de cum se dezgroapă vita. Gura omului care și ea se deschide sinceră, la lumină, se aseamănă deci cu căpușa de viță de vie.

Limbile lui Esop   Se spune că expresia „limbile lui Esop” își are  originea într-o întâmplare plină de tâlc, al  cărei erou a fost însuși vestitul fabulist grec.  (Esopia, ed. ESPLA, 1956, pag. 65–67, Biblioteca  pentru toți). Esop era sclav, dar avea o minte ascuțită și o  vorbă cu greutate. Într-o zi, stăpânul său,  Xantos, dorind să-l pună la încercare, i-a  poruncit: — Mergi în piață și cumpără ceea ce este mai  bun pentru masă! Esop s-a dus și a adus doar limbi, gătite în toate  felurile. Nedumerit, Xantos l-a întrebat de ce. Iar Esop i-a răspuns cu înțelepciune: — Ce poate fi mai bun decât limba? Ea este  legătura cu viața, cheia științelor, organul  adevărului și al rațiunii. Cu ajutorul limbii  construim, învățăm, conducem, lăudăm... A doua zi, Xantos, dorind să-l prindă în  greșeală, i-a cerut: — Atunci adu-mi ceea ce este mai rău! Esop s-a întors din piață și a pus din nou pe  masă doar limbi. Surprins...

Non omnibus dormio! ( lat.  ,, Nu dorm pentru toți" - Expresie consemnată de Cicero în scrisorile sale ,, Ad. familiares'' (VII, 24, 1). Are la bază o amuzantă istorioara antică: Un cetățean din Roma neputând suporta vizitele, se prefacea că doarme când îi soseau musafiri. Într-o zi, zarind pe sub gene cum sclavul său se înfrupta  pe ascuns din vinul casei, îi spuse: Non omnibus  dormio ! Vorba a rămas și poate fi utilizata în același sens, adică: mai închid eu ochii, dar nu chiar pentru toată lumea!                I.BERG

   Banul n-are miros Împăratul roman Vespasian (69-79 e.n.), găsind vistieria goală după domnia lui Nero și a urmașilor acestuia, nu s-a dat în lături de la niciun mijloc pentru a strânge bani. Printre taxele pe care le-a impus s-a numărat și una asupra closetelor publice (de aici și numele de vespasiene dat acestor toalete). Într-o zi, fiul său, Titus (viitorul împărat), i-a spus că poporul râde și bârfește, deoarece se obțin bani dintr-o asemenea sursă. Atunci, Vespasian i-a pus o monedă sub nas și i-a zis: „Non olet” („Nu miroase”), adică: „Uite, banul n-are miros!” Această expresie a prins rădăcini și a fost folosită pentru a-i ironiza pe cei care recurg la orice mijloc, oricât de josnic, pentru a câștiga bani. (Preluat din „Dicționarul de Cuvinte, Expresii, Citate Celebre” – I. Berg.)