Bunicuta Magda

 EVRIKA - cuvânt grecesc care înseamnă:  am găsit, am descoperit! - E faimosul strigăt  a lui Arhimede, în clipa când a descoperit  legea ca un corp scufundat în apă pierde o  parte din greutatea sa, egală cu volumul de  apă dislocuit( principiu care îi și poartă numele).   Arhimede trăia în Syracuza, pe vremea  când  tiranul ( regele) cetății era Hieron al II-lea. Acesta dăduse o cantitate de aur unui făurar să-i facă o coroană. Bănuind ca  mesterul a amestecat aurul cu un metal mai  ieftin, regele l-a chemat pe Arhimede și i-a  cerut ca, fără să strice coroana, să-i  răspundă la întrebarea dacă a fost furat sau nu. Arhimede nu știa cum sa procedeze.  Problema îl chinuia. Într-o zi, aflându-se în  baie, a observat că apă se ridicase când a  întrat în cadă, iar picioarele îi erau mai  ușoare. Această constatare l-a condus la  descoperirea legii greutății specifice a  corpurilor și la dezlegarea problemei care îl frământa. Neputandu-si reține bucuria, a  început să alerge pe stradă și s

             Biluțe din biscuiți populari Este un desert care nu necesita coacere și apreciat de nepoței  Avem nevoie de: 15 biscuiți populari mărunțiți 1 pahar potrivit de nuci tocate 1/2 pahar de stafide ( se pot pune și fructe de merisor) care au fost puse la înmuiat 1 lingura de gem   1 linguriță de esență de rom 1 foaie de napolitana mărunțită (dacă aveți) Siropul:   Se pune într-un vas; 200 ml lapte, 50 g unt, 1 lingura de cacao, 2 linguri de zahăr, care se fierb pe aragaz pana se obține siropul.   Se pune siropul peste toate ingredientele, se amesteca bine și se fac biluțe.   Se trec biluțele prin, nucă, nucă de cocos, fugi de ciocolata etc...  Eu le-am trecut și prin puțină foaie de napolitana mărunțită.   Au fost delicioase!!!!!

 Spaghetti bolognese  Avem nevoie de: 400 gr spaghete   350 gr  carne de vita tocată  100 gr șuncă de Praga  50 gr parmezan  3 linguri ulei de măsline  2 cepe 1 conservă roșii ( cutie mare) sau 2 mici 3 linguri bulion 1 morcov 1 fir de țelină  sare piper  nucșoară rasă  1 . Se taie sunca presata în franjuri sau cubulețe. Se curăța și se toacă usturoiul și ceapa, precum și legumele care au fost curățate în prealabil. 2. Într-o cratiță mare se pune uleiul la încins. Se prăjesc șuncă și carnea tocata, amestecând. Se adaugă usturoiul, ceapa și legumele care se prăjesc înăbușit. Se adaugă bulionul și se mai prăjește puțin. Se adaugă roșiile din conservă care au fost tăiate, cu tot cu suc și se mai lasă la fierba totul la foc moale 20- 25 minute. 3. Între timp, se fierb spaghetele într-o cantitate mai mare de apă clocotită cu sare, conform informațiilor de pe ambalaj. Se lasă la scurs. 4.  Sosul bolognez se condimentează cu sare, piper și nucșoară. Se servește cu paste și se presară parmezan

 * Paradoxul vremurilor noastre în istorie este ca avem clădiri mari, dar suflete mai mici; autostrăzi mai largi, dar minți mai înguste. * Cheltuim mai mult, dar avem mai puțin; cumpărăm mai mult, dar ne bucuram mai puțin. *Avem case mai mari, dar familii mai mici. * Avem mai multe accesorii, dar mai puțin timp; avem mai multe funcții, dar mai puțină minte,  mai multe cunoștințe, dar mai puțină judecată; mai mulți experți și totuși mai multe probleme, mai multă medicina, dar mai puțină sănătate. *Amintește-ți să-ți petreci timpul cu persoanele iubite,   pentru ca nu vor fi lângă tine o eternitate. *Amintește-ți să-l îmbrățișezi cu dragoste pe cel de lângă tine pentru că aceasta este singura comoara pe care o poți oferi cu inima și nu te costă nimic. * Fă-ți timp să iubești, fă-ți timp să vorbești, fa-ti timp să împărtășești gândurile prețioase pe care le ai. Octavian Paler

 Blatul:      Se bat spuma 6 albușuri cu 6 linguri de  zahar,  se adaugă 4 gălbenușuri și 6 linguri  de nucă măcinată, apoi 3 linguri de făină.   Se coace în tava unsă și tapetată cu hârtie și  se lasă la răcit.  Crema:    Se freacă 200 gr de unt cu 150 gr zahar  pudră, se adaugă 2 gălbenușuri și 2 linguri  de nucă măcinată iar la sfârșit se adaugă 2  lingurițe de ness. Se pune crema peste blatul rece și deasupra se pune ciocolata rasa sau  nuca de cocos.   Este o prăjitură fina și gustoasă.

 Leac pentru tuse: * Siropul de ridiche neagra este foarte eficient pentru tuse.       O ridiche mare se scobește în interior și  se umple cu miere naturală, de preferat de  salcâm. Se lasă la macerat 24 ore, apoi se ia  câte o lingura de conținut,  de 3 ori pe zi,  după mesele principale. *Laptele îndulcit cu miere     Seara, înainte de culcare se bea o cana de  lapte natural, îndulcit cu o lingura de miere.    Este un bun calmant și asigură un somn  liniștit. *Gutuile tratează guturaiul    Se fierbe o gutuie într- un litru de apă pana  scade la jumătate. Se strecoară și se bea  siropul călduț. Având un conținut bogat de  vitamina C și de minerale, gutuia grăbește vindecarea  guturaiului și a altor infecții respiratorii.  Când se prepara siropul de gutuie se pot  adauga  si frunze  de menta sau de salvie.     Sa aveți o sănătate bună!

 Tenul are și el nevoie de îngrijire      Amesteca un gălbenuș de ou cu câteva  picături de ulei de măsline. Se aplică masca  pe față și se lasă să acționeze o jumătate de  oră, după care se îndepărtează cu apă rece.    Este foarte nutritivă și curăța bine  tenul.

 Avem nevoie de: 3 fileuri de pește  2 oua 2 felii de pâine  40 - 50 ml lapte  4 buc ceapă  verde (dacă nu aveți, folosiți 2 cepe ) 1 legătura de mărar  2 căței de usturoi  1 lingura de pesmet sare piper  făină ulei pt prăjit  Mod de preparare:      Se pun fileurile de pește în apă  cu sare și se fierb 7 minute, se pun în strecurătoare sa se scurgă de zeamă. Se toacă mărunt și se amesteca cu ouăle bătute, feliile de pâine înmuiate în lapte și stoarse, ceapa tocata mărunt, pesmetul, mărarul tocat fin, usturoiul zdrobit, sare și piper, după gust.           Din compoziția obținută se modelează chiftelute, care se trec prin făină și se rumenesc în uleiul încins. Se scot pe prosoape absorbante pentru a îndepărta excesul de grăsime.  Sper sa va placă,  Poftă bună!   

 La prima vedere, această expresie românească pare simpla și n-ar solicita explicații, dacă prin ,,gușă" se înțelege că-i vorba de gură, iar prin  ,, căpușa", că-i vorba de cap. Adică: ce-i  în cap, e și în gură; ce-i în minte, e și pe buze!  Iuliu Zanne,   însă, în Proverbele românilor,  considera ca aceasta expresie s-a născut din comparația cu mugurul vitei de vie, care se numește căpușa și începe a se deschide de cum se dezgroapă vita. Gura omului care și ea se deschide sinceră, la lumină, se aseamănă deci cu căpușa de vita de vie.